Procurorul Augustin Lazăr, adevărul despre cele 24 celebre brățări de aur dacice. „Reporterul spune: Iată o piesă de un kilogram și jumătate. Ea nu este recuperată…”

Augustin Lazăr a fost prezent, marți, la Sibiu, la proiecția filmului „Pe urmele aurului transilvănean”, în regia lui Andrei-Nicolae Teodorescu, un film care prezintă istoria dosarelor brățărilor dacice, la o parte din ele Lazăr având rolul de a coordona ancheta din calitatea sa de procuror.

La finalul proiecției din cadrul Astra Film Festival, Augustin Lazăr, care apare în film ca procuror intervievat, a declarat că a lucrat „zi-lumină” la acest dosar și că ancheta încă mai continuă.

„Aș putea să spun că a produs o motivație mare tuturor celor care am lucrat în acest dosar. În dosarul acesta s-a lucrat zi – lumină și când știi că ești pe cale să recuperezi un bun aparținând patrimoniului cultural național lucrezi non-stop până când îl vezi la Muzeu. Astăzi sunt 13 piese recuperate. După cum ați văzut și în film, sunt 24 despre care noi avem diverse informații, probe, fotografii, avem chiar și greutatea unora din aceste piese. Spre exemplu, piesa prezentată în film și despre care spune jurnalistul respectiv , ea nu este recuperată. O vedem, știm că este a noastră, știm tot traseul pe care a mers și noi continuăm investigația pentru a o recupera”, a declarat Augustin Lazăr.

Întrebat dacă sunt șanse ca toate cele 24 de brățări dacice să fie recuperate, Lazăr a răspuns că acest lucru se va întâmpla „fără îndoială”, deoarece piesele au trăsături particulare și nimeni nu le poate păstra.

„Eu zic că sunt șanse. Ele vor fi recuperate fără nicio îndoială pentru că au trăsături particulare după care pot fi identificate. Nimeni nu le poate păstra din momentul în care au apărut undeva la suprafață. Ele vor fi și peste 5 ani – 10 ani – 20 de ani. În momentul în care apare o astfel de piesă se va ști că face parte din acel tezaur și va fi revendicat statului român conform Directivei Europene care obligă statele Uniunii Europene să restituie statului respectiv bunurile care au părăsit ilegal teritoriul țării. De asemenea, există o convenție internațională care spune că oriunde s-ar afla pe teritoriul unui stat, în această lume care a semnat convenția, o astfel de piesă trebuie să fie restituită României. Este important că că noi am identificat aceste bunuri, că am recuperat o parte dintre ele și oriunde vor apărea surioarele lor se va ști că ele sunt din România și că au făcut obiectul acestui dosar”, a spus procurorul general.

Totodată, întrebat dacă s-a simțiti bine în pielea actorului din filmul „Pe urmele aurului transivănean”, Augustin Lazăr a spus că nu s-a gândit niciodată că interviul pe care l-a dat va fi montat într-un film. Pe de altă parte, crede că „fiecare suntem actorii propriei profesii”.

„Nu m-am gândit niciodată că o să apar într-un film (…). Este o experiență și pentru mine. (…) Eu am fost natural tot timpul. Eu am răspuns la niște întrebări acolo. Nu mi-am imaginat nicio clipă că asamblând interviurile fac un film. Noi, într-un fel, suntem actorii propriei profesiuni, fiecare într-un fel ne ducem viața și profesia încercând să deschidem noi orizonturi în profesiunea noastră, care să ne dea energiile necesare pentru a ne continua activitatea”, a mai spus Augustin Lazăr.

Procurorul general a afirmat că s-a străduit mult timp să existe o rețea specializată de procurori care să se priceapă la dosare de felul celor care vizează brățările dacice. În prezent există structuri specializate ale Ministerului Public care lucrează la nivel național pe mult mai multe dosare decât cele din Munții Orăștiei. De asemenea, există o structură specializată a Poliției Române care lucrează la nivel național, astfel că, la nivel european România este printre statele cu standarde înalte de protejare a patrimoniului cultural național, potrivit procurorului Augustin Lazăr.

La rândul său, Andrei-Nicolae Teodorescu, regizorul filmului „Pe urmele aurului transilvănean”, a spus că povestea încă nu s-a încheiat și că există material pentru continuarea acestui documentar.

„Citind povestea, mi s-a părut interesant modul în care se îmbină trecutul și prezentul prin intermediul acestor obiecte. Este o anchetă internațională, pe două continente. Din punctul meu de vedere, este fascinant. Eu cred că va mai urma, avem material suficient ca să mai urmeze și alte filme”, a spus regizorul.

„Pe urmele aurului transilvănean” este o poveste-thriller, cu suspans, umor și dramă, ce pune accent pe investigațiile desfășurate vreme de zece ani pe două continente, Europa și America de Nord, după furtul și traficarea unor artefacte arheologice.

Filmul oferă informații inedite despre traficul de artefacte pe piața neagră internațională, despre vânătorii de comori, experții în antichități, suspecții arestați și cele 13 brățări dacice de aur recuperate.